Pura Vida

Mica noastra escapada in Londra

2009-02-01T03:32:00.001-08:00

De mult timp va tot zicem ca scriem despre micul nostu weekend petrecut in Londra dar lipsa de timp si de chef ne-a intarziat putin mai mult.
De cand ne-am intors din CR totul a fost o nebunie, cu scoala, cu serviciul cu tot, si am zis ca avem nevoie de o mica pauza. Nu a fost nevoie de mult timp pentru a ne strange un mic grup, a gasi o oferta bunicica si hop top am pornit la drum.
Prima oprire: Timisoara. Da, Timisoara, deoarece avionul nostru de acolo decola. Asa ca am plecat joi noaptea cu trenul si am ajuns dimineata in Timisoara. Am avut timp pt o mica plimbare prin oras, niste poze cu porumbeii si un mic shopping de manusi(era foarte frrrriiiig). Apoi ne-am imbarcat in avion si printre nori am ajuns la Londra:)). De data asta nu am mai ajuns pe Heathrow ca datile trecte ci pe Luthon. Cum nu prea cunosteam zona primul lucru pe care l-am facut a fost sa ne cumparam bilete dus-intors catre Londra-centru. Dupa ce ne-am cazat si am mancat some crispy chicken la nenea arab de pe strada unde locuiam am pornit in explorare. Prima destinatie, centrul vechi al Londrei, by night. Pentru a ajunge acolo am luat metroul pana la Westminister Tube Station. In momentul in care am iesit, chiar in fata noastra se ridica maret Big Ben-ul. O runda de poze, un admirat de priveliste, si pornim la pas spre un pub tipic englezesc. Aici ce ne-a uimit a fost faptul ca nimieni nu fuma in interior, chiar nimeni, era interzis. Adica poti sa iesi si tu in oras fara sa te intorci si sa mirosi ca un furnal. Un alt lucru fain a fost ca toti din bar erau foarte veseli si vorbeau foarte tare, si nu stateau jos cu toate ca scaune erau destule. Preferau sa stea pe mese, in picioare, oriunde, dar nu pe scaune. Dupa seara vesela petrecuta in oras am pornit la somnic pentru ca a doua zi aveam de cucerit un oras..;))

SlideShow 1

Day 2...

2009-02-01T03:31:00.001-08:00

Pentru ziua de sambata aveam planuri mari..sa vizitam centrul istoric al Londrei by daylight:P
Am luat un double-decker pana la Victoria Station care era destul de aproape de locul unde vroiam noi sa ajungem si apoi am mers pe jos pana la Westminister Abbey. Aceasta este cea mai cunoscuta catedrala din Londra fiind mormântul majoritatii regilor si reginelor engleze, dar si a mai multor oameni celebri. Aici au avut loc si funerariile printesei Diana, în 1997. Unora le-a placut inauntru mai mult,altora mai putin si astfel au trebuit sa ii astepte pe ceilalti afara;))

Dupa Westminister am pornit pe partea dreapta a Tamisei pana la Tate Modern, unul dintre cele mai importante muzee de arta contemporana.
Trecem prin Parliament Square, unde este Big ben-ul pe care il mai vazusem si cu o seara inainte, dar si Palatul Parlamentului unde se iau cele mai importande decizii pentru englezi, mai departe trecem prin fata Acvariumului Londrei si a expozitiei lui Dali din County hall. De-a lungul fluviului este o adevarata forfota, statui vii, aurii, argintii sau intr-o multitudine de culori ce stau complet nemiscate. Trecem pe lânga London Eye numit si Millenium Wheel uriasa roata cu cabine de sticla ce se roteste încet dominând Londra(vom revenii putin mai tarziu cu mai multe delatii legate de acesta).

Pornind mai departe dam de podul Waterloo. Sub el, mese lungi cu mii de carti, cel mai mare anticariat pe care l-am vazut vreodata.

Ajungem la Tate,care se afla in imediata apropiere a Millenium bridge, cam 5 etaje avea, unii dintre noi s-au oprit la al doilea:P. In schimb la parter era o expozitie interesanta. Ideea ce statea la baza acesteia era ca de mai multi ani incepuse sa ploua fara incetare si totul incepuse sa creasca ca plante tropicale gigant. Pentru a opri cresterea s-a hotarat ca totul(paienjeni uriasi, gandaci, mere uriase,etc) sa fie pastrat in interior, printre sute de paturi suprapuse, care noapte si zi adaposteau refugiatii de ploaie. Toata aceasta poveste se petrecea in anul 2058, Turbine Hall, London.

Urmatoarea destinatie, Tower of London, ultimul tur incepea la 16 asa ca de data asta am inceput sa ne grabim...In graba noastra vedem primaria, care arata ca o uriasa minge desumflata, facem 2 poze si trecem Tower Bridge pentru a ajunge la Tower of London.
La început, Tower Bridge era singurul pod ce traversa Tamisa. A fost nevoie de opt ani pentru construirea lui, la care au contribuit 50 de designeri si arhitecti. Am auzit ca in camerele podului pot fi efectuate si casatori dar cum nici unul dintre noi nu a parut inseresat l-am traversat in graba.

Se pare ca norocul ne parasise..am ajuns la Tower of London la 16, chiar inainte sa plece ultimul tur. De-a lungul timpului aceasta cladire a fost folosita in mai multe scopuri, ca fortareata, resedinta regala, inchisore si in prezent muzeu. Tot aici se gasesc bijuteriile coroanei care sunt inca folosite de catre familia regala, dar si celebri corbi despre care legenda spune ca daca vreodata vor parasi Turnul atunci monarhia va cadea. Motiv pentru care unii mai rautaciosi spun ca aripile le sunt taiate pentru a nu putea zbura;))

Dupa un rand de poze in afara Turnului am pornit spre St. Paul's Cathedral care se afla foarte aproape de unde eram noi. Aceasta catedrala este considerata a fi a poporului spre deosebire de westminster care este destinata doar familiei regale. Catedrala a fost refacuta complet dupa Marele Foc din Londra de la 1066. În interiorul monumentului se gasesc mai multe morminte ale personalitatilor britanice. În 1981, printul Charles si printesa Diana, în loc sa mearga la Westminster Abbey, au ales sa se casatoreasca la St. Paul. Cu toate ca aici trebuia sa platim bilet pentru a vizita catedrala, noi nu am mai platit, pentru ca tocmai ce incepea slujba si biserica era deschisa tuturor;))

Stiti cand am zis sa revin cu detalii despre London Eye... ei bine, mai devreme ne cumparasem bilete pentru el si Madame Tussaud's(2 in 1) asa ca fuga-fuga am alergat de la Saint Paul's la London Eye, ca nu cumva sa se inchida inainte sa reusim sa ne dam si noi in el. Reprezinta cea mai inalta roata uriasa a Europei. Se afla in centrul Londrei, pe malul sudic al Tamisei, noi eram pe malul nordic;)).
Dureaza cam 30 de minute calatoria, timp in care am reusit sa ne bucuram de frumusetea Londrei noaptea. Sa va spun ca e minunat, e prea putin, e de-a dreptul breath taking:X

A fost o zi plina, care inca nu s-a terminat. Dupa ce ne-am revenit dupa calatoria cu roata mileniului am pornit spre Trafalgar Square, despre care se spune ca este locul de odihna al turistilor (chiar aveam nevoie de putina odihna)
În mijlocul pietei se afla statuia lui Nelson, pazita de cei patru lei pe care dupa mult efort am reusit sa ii urcam. Tot aici erau niste fantani arteziene minutate. Cu greu ne-am despartit de aceasta piata care ne-a cucerit, poate pentru ca iti dadea un sentiment de libertate, sau poate pentru ca avea ceva special care te atragea. A trebuit sa plecam pentru ca mai aveam de vizitat Soho Town si Chinatown, partea cea mai colorata a Londrei unde la orice ora din zi si din noapte cluburile, puburile si restaurantele sunt deschise. Deoarece eram foarte obositi dar si pentru ca vroiam sa simtim si sa traim ca niste adevarati londonezi am intrat intr-un pub sa degustam o bere englezeasca;))
Dupa ce am terminat cu degustatul am pornit spre casa pentru ca a doua zi urma sa fie la fel de plina ca aceasta.

SlideShow 1
SlideShow 2

Day 3...

2009-02-01T03:27:00.000-08:00

Duminica am inceput cu vizita la Madame Tussaud's, dupa ce initial am facut niste poze cu statuia lui Sherlock Holmes. Am avut noi ceva mici discutii cu privire la modul in care putem sa ajungem pana la muzeu, ne-am certat pe strazi dar in cele din urma am ajuns la adresa corecta:P
Prima camera era plina cu celebritati holywoodiene. Aici ne-am distrat pozandu-ne cu Brad Pitt dar nu si cu Angelina, am vazut cat de inalta este Nicole Kidman si am stat la masa cu George Cloney. Din lumea holywoodului am ajuns in cea a Disneylandului;)). Am vazut sportivi celebri, cantareti,oameni politici, ce mai toata crema era acolo. Dar partea cea mai interesanta a fost in camera terorii...aici totul era realizat ca un labirint printr-o inchisoare, iar din celula ieseau criminali celebri, interpretatii de actori adevarati care te speriau. A fost de-a dreptul infricosator. Pe pliant scria ca nu este indicat persoanelor cu probleme cardiace si copiilor sub 12 ani...deci suntem curajoase:D

Dupa ce ne-am distrat cu figurinele de ceara am hotarat ca ce altceva poate fi mai dragut in Londra decat un mic shopping. Initial trebuia sa dureze o ora dar in final a durat mai mult de 3;)).

Apoi dupa ce am dus cumparaturile la hotel, si am mancat la vecinul nostru arab am zis ca trebuie sa ne cultivam putin in aceasa scurta vizita, asa ca..Science Museum. Aici am vazut tot felul de aparate unele mai interesante, altele mai putin, si tot aici ne-am dat intr-o chestie care simula o calatorie in spatiu. Ce ne-a placut a fost ca totul era interactiv, adik treb sa apesi pe tot felul de butoane pentru a descoperi diverse chestiute.

De la Science..la shopping, de data aceasta doar window shoping, am fost la Harrods. Totul era asa de frumos aranjat numai gata de luat acasa, dar preturile nu erau tocmai de buzunarele noastre:-<. Tot aici era o sectiune dedicata Craciunului unde am vazut cele mai frumose ornamente. La intrarea in magazin se afla o statuie din ceara a lui Mohamed Al-Fayed, cel care detine magazinul iar intr-o alta parte a imensului magazin care are 5 etaje se afla si un monument dedicat fiului lui, Dodi si printesei Diana. Initial magazinul era unul specializat in ceaiuri si era localizat intr-o alta zona a Londrei. In anul 1849 s-a mutat in locul in care se afla acum si era format dintr-o singura camera ce avea 2 vanzatoare...va vine sa credeti??

De la Harrods am luat metroul si ne-am dus in vizita la regina, la palat, la Buckingham. De când Regina Victoria s-a mutat aici, palatul cu 600 de camere a fost resedinta monarhilor britanici. Tot ea este cea care a introdus obiceiul de a arbora pe cladire steagul, ca semn ca regele sau regina se afla în capitala. Avand in vedere ca era un pic cam tarzie ora la care am ajuns am zis sa nu o mai deranjam pe regia cu vizita noastra, mai ales ca nu era anuntata;)) si ca cel mai bine ar fi sa ne distram in Picadilly Circus. Cu parere de rau putem spunem ca nu am reusit sa vedem si schimbarea garzilor, ramane pe data viitoare;)
La statuia lui Eros, am admirat veselia si agitatia, apoi ne-am plimbat putin pe stazile din jurul ei dupa care am plecat ingandurati spre casa pentru ca era ultima noapte petrecuta in Londra.

Cam atat despre mica noastra escapada, pentru ca a doua zi dis-de-dimineata am pornit de RO, dar ne-am promis ca ne vom intoarce sa revedem toate aceste minunate lucruri la un moment dat:D

SlideShow 1
SlideShow 2

Ne-am intors!!!

2008-10-04T01:56:00.000-07:00

Am ajuns acasa, suntem bine, dar bineinteles drumul nu a fost fara peripetii.

Dupa ce toata duminica am facut bagaje, le-am cantarit, le-am amestecat, le-am indesat cum am stiut noi mai bine am plecat la drum.
Am fost conduse la aeroport de seful nostru care a reusit si sa ne bage in fata la American Airlines;) Din fericire acum, la intors am schimbat doar 3 avioane, cu escala in Miami si Londra.

Dupa ce am trecut de securitate si de toate cele, ghiciti ce, am ajuns la duty-free ;;); ce puteau sa faca 2 fete in fata a zeci de parfumuri daca nu si sa isi cumpere:D
Am cumparat noi, dar iata ca astfel a aparut si prima problema; fiind lichide, pe aeroportul din Miami ni le-ar fi confiscat, Solutia, in Miami a trebuit sa ne desfacem geamantanele, sa facem loc la parfumuri si apoi sa cautam unde putem sa le invelim din nou in plastic. Well, ne-am descurcat pana la urma

Dar nu am terminat cu peripetiile in Miami, se pare ca aeroportul asta nu e tocmai bun pt romani. Avionul a avut o intarziere de mai bine de o ora pt ca "The plane was hot" :d. Asta a fost explicatia pe care ne-au dat-o.
in Londra am fost un pic cam indecise. Am fi vrut sa ne ducem in oras pt ca mai aveam cam 4 ora pana la avionul spre Ro, dar cum dorinta sa ajungem acasa era prea mare am zis sa nu riscam nimic si sa ramanem in aeroport. Dupa shopingul de la duty, nu se putea fara, am reusit sa ajungem si in ultimul avion, care ne-a dus spre home sweet home.

Am uitat sa va spunem..se pare ca avem fete de teroriste;)). Pe amandoua ne-au oprit la securitate sa ne caute prin genti, pe Ioana in Miami iar pe Anca in Londra.

Aici incheiem aventura noastra in Costa Rica...
Ne pare bine ca ne-am intors acasa, dar rau ca am plecat...
Pentru fani...va asteptam vara viitoare cu noi aventuri, cine stie prin ce alte tari exotice.

P.S. Postul a fost pus cu intarziere pt ca minunatul loc in care noi locuim acum tocmai ce a fost renovat vara aceasta si se pare ca cei care au lucrat au tait firele pt internet, asa ca jumatate din Moxa a ramas fara; Ghiciti in care jumatate ne aflam noi...

Ultima aventura inainte de plecare

2008-09-21T15:36:00.000-07:00

Cum toata vara asta am "trait periculos" si am experimentat tot felul de chestii noi pe care nu le facusem in tara, am zis sa ne terminam expeditia in Costa Rica in acceasi maniera. Cum dintre toate lucrurile pe care vroiam sa le facem aici, pe lista cu chestii de facut mai ramasese raftingul, am cumparat un tur de o zi si sambata dimineata, putin nostalgici, ne-am inceput ultima aventura toti patru.

Raul pe care am vaslit din greu ca sa invingem valurile, rocile, si sa incercam sa ramanem in raft se numeste Sarapiqui, e printre singurele rauri si deci cel mai mare din zona Puerto Viejo, cu o mare diversitate de specii de maimute, crocodili, broaste testoase, iguane, tucani, ciocanitori, cormorani si alte specii de pasariMamele sa nu se sperie, crocodilii nu erau in zona in care se facea rafting, erau putin mai jos, deci suntem inca intregi, nu ne lipseste nici o mana:) .

Raftingul a fost de clasa 3, deci nici foarte periculos, nici foarte usor, exact la mijloc, dar cum noi nu mai facuseram niciodata asta, a fost perfect. Ioana nu s-a speriat deloc, deloc, nici macar o urma de frica nu era pe fata ei, se vede ca e neinfricata ;)) iar Anca zicea in continuu ca asta e prea usor pt noi, ca trebuia sa mergem la ala de clasa 5(in care scrie pe net ca "you can get killed"), e curajoasa, ce mai. In unele locuri raul era foarte adanc (7 metri adancime), asa ca nu am piedut ocazia sa "inotam" putin(cu vesta de salvare on) si chiar sa facem o saritura de pe un deal de pe marginea raului.It was awesome!

Acum chiar ca le-am facut pe toate! Putem sa plecam linistite din Costa Rica.
Ne vedem acasa, unde-i frig si ploaie:). Pupici.

SlideShow

Dolphin tour

2008-09-21T11:52:00.000-07:00

De cand am venit in Costa Rica vroiam sa vedem delfini si balene, asa ca penultimul weekend aici a fost planificat special pentru asta. Am ales Parcul National Marino Ballena, pentru ca asa cum am auzit de la ticosi, e cel mai bun loc din Costa Rica in care poti sa vezi balene, delfini, broaste testoase si plaje frumoase.

Primul lucru de care am fost profund impresionati in Uvita, zona in care se afla parcul national, a fost Playa Uvita, o plaja in forma unei cozi de balena care are o terminatie stancoasa si care, atunci cand mareea e foarte puternica, in general dimineata, dispare, adica e acoperita in totalitate de apa. Cand mareea e slaba, asa cum a fost si cand am fost noi, plaja e de fapt o fasie de nisip, inconjurata si de o parte si de alta de apa. Ceva care ne-a impresionat cu adevarat, dar care nu se vede, din pacate asa de bine din poze.

Dupa ce ne-am interesat de tururile care se pot face, am gasit unul care suna foarte bine si la care am primit si "descuento", pentru ca asa suntem noi simpatici. Ne-am imprietenit cu Julio, proprietrul barcilor, cu familia si angajatii lui... deci ne-am scos, daca mai vrem sa mergem in Uvita avem unde sa stam.

Turul a inceput dimineata si a durat 4 ore, timp in care am cutreierat oceanul cu barca si am cautat balenele si delfinii. Pe mare erau mai multe barci si ne anuntam prin statie daca vreunul dintre noi vedea vreo balena, ca sa vina si ceilalti. That was pretty cool. Cand am plecat marea era f f involburata si mergeam cu viteza foarte mare, mai mai sa ne rasturnam, but we got use to that si chiar incepuse sa ne placa la un timp.

Nu a durat mult pana am vazut primii delfini, foarte jucausi, cu chef de alergat dupa barci si chef de facut giumbuslucuri prin apa, asa ca sa-si intretina publicul venit sa ii vada. Ne-a placut mult ca nu erau deloc speriati, ba chiar erau dornici de joaca, si erau multi.

Ne-am jucat ce ne-am jucat cu ei, pana cand am fost anuntati ca in larg a fost vazuta o balena. Am zburat ca vantul pana acolo cu barca, cu viteza mai mare ca la inceput. Am vazut balena care era humoungous si care mai avea si un pui. Doi dintr-o lovitura. Pana la sfarsitului turului, continuand tot asa, sa alergam cu barca pe apa, am vazut in jur de 6, 7 balene, si ni s-a spus ca am fost chiar norocosi. Una am vazut-o chiar foarte aproape de barca noastra(la 3, 4 metri) si a fost awesome. Nu suntem sigure, dar credem ca i-am vazut si fata. Imediat dupa ce balena asta a trecut, ne-am aruncat in apa ca sa inotam si noi putin. Nu, nu, nu ne-a fost frica deloc ca pe sub piciorele noatre erau balene, rechini, broaste, delfini si cine stie ce alte creaturi salbatice gata sa ne manance . Am incercat-o si pe asta.

La sfarsitul turului am vizitat Las Cavernas care erau ca un fel de pesteri in apa si chiar am trecut cu barca pe sub una dintre ele. Inauntru curentii erau foarte foarte puternici si valurile foarte mari. Ne-a placut mult de tot turul asta. Enjoy the pictures.

SlideShow 1
SlideShow 2

Sa va povestim cum a fost la Puerto Viejo...

2008-09-21T11:32:00.000-07:00

Puerto Viejo, un fel de Vama Veche, 1 Mai la noi, poate un pic mai rau, adica mai "wild".
In afara faptului ca erau multi negri care umblau ori drogati, ori bauti, dupa posibilitati, ca unii erau "high " de dimineata pana seara(cica ii ajuta sa treaca mai usor peste caldura.. yeah right si trecand cu vederea faptul ca intr-o seara tipul de la masa de alaturi isi facea jointul fara nici un pic de jena... totul a fost ok.

Cum n-am vrut sa experimentam genul asta de distractii (ca doar suntem copii cuminti), am ales sa facem un tur de snorkeling ca sa vedem reciful de corali si pestii din Parcul National Cahuita, recunoscut ca fiind unul dintre cele mai frumoase tururi de snorkeling care exista in Costa Rica.

Asa ca echipati cu cele necesare(labe de scafandru, vesta de salvare, googles si tub de respirat) am luat barca si am vaslit spre orizont.
Sa va spunem ca a fost minunat, asta banuiati deja. Am vazut pesti care mai de care mai frumosi si mai colorati, corali care aratau ca niste ciuperi, alti ca niste imensi bolovani si tot asa. Am vazut coralul "Cerebro", cel mai mare de tipul asta si bancuri intregi de pesti. Am fost foarte impresionate cand am intrat prima data in apa si am vazut zeci de pesti la un loc, exact in fata noastra. Vroiam sa intotam cu ei, sa ii atingem, dar ei nu au vrut acelasi lucru .

Asta a fost in primul loc unde ne-am scufundat, la cel de-al doilea am vazut ceva care semana cu cu arici, negru si cu multi tepi si un homar. Ni s-a spus ca daca avem noroc, vedem si rechini, dar ne pare bine ca nu am fost chiar atat de norocosi. Nu ca ne-ar fi fost frica de ei, dar am auzit ca nu sunt tocmai prietenosi.

Sambata, a doua zi, am luat un tur ca sa vizitam un trib de indigeni.
Cum eram foarte aproape de frontiera in drumul nostru am vazut si Panama, de fapt doar un munte din Panama si raul care desparte cele doua tari. Data viitoare mergem sa vizitam si Panama, si vrem sa vedem exact locurile in care s-a filmat Prison Break . Acum insa, lasand in urma Panama, ne-am continuat drumul catre indigeni.

Una dintre atractiile principale ale turului a fost balaceala la o cascada in apropiere de raul Carbon. Cum am incercat balaceala la Pacific, balaceala in rau, balaceala la Caraibe, balaceala in multe piscine, nu puteam sa ratam tocmai cascada. Dupa ce am mers desculte prin jungla(pt ca ne aluneacu adidasii), dupa ce am trecut prin multe rauri si am urcat dealuri abrupte, am vazut si cascada, foarte inalta si cu o apa extrem de rece. Asta nu ne-a oprit insa, chiar daca am tremurat rau, mai ales la inceput. Ne-a placut mult si daca mai avem ocazia mai facem asta!

Apoi am pornit spre tribul de indieni, trib, care de fapt era doar o familie.
Cand am ajuns la ei, am observat ca nu erau de fapt chiar asa de "remote". Ascultau muzica tare, la casetofon, si imediat cum ne-au vazut ca venim au inchis-o . Dupa ce samanul ne-a facut turul gradinei si ne-a prezentat diverse plante medicinale pe care le folosesc, ne-am oprit si am gustat si noi din arborele de cacao de la el din curte
Urmatoarea oprire a fost la o casa de ciocolata unde am vazut tot procesul de la coacerea boabelor de cacao pana la prepararea ciocolatei. Am mancat ciocolata home made cu vanilla flavour, combinata cu ananas. That was yummy.

Am mai fost si la o ferma de iguane unde Anca in loc sa fie atatacata de o iguaga era sa fie ranita de un curcan...asa-i trebuie daca nu-i cuminte. Stia curcanul ala ce stia .

SlideShow

Flamingo..a long long time ago

2008-09-20T19:35:00.000-07:00

Pentru a nu pleca datoare din Costa Rica ne-am decis sa va povestim astazi despre weekendul petrecut la Flamingo. Asta a fost cu foarte mult timp in urma asa ca ne cerem scuze daca nu relatam cu lux de amanunte.
Asa ca...a fost odata ca niciodata o dimineata de vineri, cand ne-am urcat in tractorasul nostru frumusel si am pornit spre Flamingo Beach, a great weekend petrecut cu toti cei de la birou.
Prima opripre: Choncal Beach - o plaja fara nisip, doar cu scoici,lume un pic cam multa fata de cum suntem obisnuiti, vegetatie multa si soare. Aici ne-am intalnit cu doi colegi care tocmai trecusera prin experienta unui accident, erau sa se rastoarne saracii...dar din fericire totul a fost bine si nimeni nu a patit nimic.
Dupa ce am facut pozele de rigoare ne-am intreptat spre Flamingo, care era la mai putin de 20 de km de locul unde ne aflam noi.
Ce putea sa ne impresioneze pe noi la casa mai mult decat piscina. Era un pic mai adanca decat suntem obisnuite dar cum deja am devenit intotatoare profesioniste nu ne mai speriem noi asa usor, chiar daca shane rade de noi ca nu stim sa inotam cu capul in apa:-<
A urmat o dupa amiza la plaja din Flamingo, cu ai nostri colegi, unde am vazut un minunat apus de soare dupa care am incheiat seara cu un joc de poker.
Despre asta ce putem spune decat ca sa fiti pregatiti, am devenit experte, amandoua am castigat la mesele noastre, una dintre noi chiar de doua ori.
Ziua a doua am inceputo tot cu Conchal Beach. Ne-a placut ata de mult prima dat incat am vrut bis. Aici ne-am dat pe double banana. Unii s-au accidentat, si-au spart buza, au primit cate un picior/cap in burta(inca nu se stie cauza loviturii)...accidente minore.
Dupa amiaza de sambata unde altundeva de cat la plaja ..la Flamingo, unde am facut baie in ocean pe ploaie, am ingropat un coleg in nisip si seara a urmat balaceala din piscina si un nou joc de poker, de data aceasta fara prea mult noroc..nu am mai castigat...
Cam atat despre Flamingo, mai multe detalii cand o sa ne intoarcem..ca nu mai e mult si va treziti cu noi pe capul vostru.

SlideShow 1
SlideShow 2

Paul Van Dyk

2008-08-31T20:40:00.001-07:00

Ladies, tonight we are going to have a looong night.. asta ni s-a spus cand am plecat de acasa.. si cam asa a si fost. Joi seara, imediat cum am terminat serviciul, we've put our dancing shoes on si am plecat la, se pare cel mai mare eveniment al lunii in San Jose, concertul cu Paul van Dyk. Cum vroiam noi de mult sa mergem la un party aici, se pare ca asta a fost ocazia perfecta.
By the way, girls get ready, cand ne intoarcem acasa o sa fie dezmat :). Cum evenimentul asta s-a vrut a fi un fel de "Vialuna teambuilding", ne-am intalnit cu aproape toti cei de la firma la locul in care s-a tinut concertul, ca sa intram toti deodata. Intrarea se facea cu biletul si buletinul, eventual pasaportul, dar noi, ametite, dar simpatice cum suntem de obicei :)), nu aveam de nici unele la noi, asa ca am intrat fraudulos cu ajutorul lui shane, care ne-a tinut de sase la poarta. A fost prety funny sa ne ascundem de toti paznicii care erau pe acolo si dupa ce am intrat, am primit chiar remarci de genul.. "nice ladies, you're breaking the rules tonight" :)).

Inainte de Paul van Dyk, au fost doi dj de la ei, chiar foarte buni dupa parerea noastra, care au incalzit putin publicul.. cu toate ca, din cate am observat ticosii nu sunt ei prea obisnuiti cu muzica house. Am vazut tot felul de oameni like emo, sluty, pitzipoance, cocalari, gringos, metrosexuali, smoke-a-lot people, drink-a-lot people, ce mai.. aprope la fel ca la noi, la un concert pe plaja :). Paul van dyk a fost super, ne-a tinut in picioare pana la 3 dimineata cu piese mai vechi, dar si mai noi, pt ca evenimentul asta face parte din world tour-ul de promovare al albumului sau. Ne-am zbantuit mult pe acolo, eram cam obosite cand am ajuns acasa.. se vede ca nu mai avem antrenament.. dar nu-i nimic, recuperam:)

SlideShow

Poas

2008-08-31T20:25:00.000-07:00

Cum weekendul trecut am avut mare succes cu vizita la vulcan :), si cum am ramas singure si abandonate in casa, cum nu am gasit nici un tur disponibil, din toate cele 1000 la care am sunat si pe care vroiam sa le facem, am ales vulcanul Poas ca excursie pentru weekendul asta( da, astia au multi vulcani pe aici).

Trezite din nou, intr-o zi de weekend la 6, voinice si cu chef de viata, am plecat in expeditie in Parcul National Poas.

Vulcanul Poas are unul dintre cele mai mari cratere din lume (1,5 kilometri), este unul dintre cei mai activi vulcani din Costa Rica, facand parte din inelul de foc al pacificului. Chiar daca inca activ, Poas nu a mai erupt de ceva vreme, insa la suprafata sa se vad aburi de sulf, care genereaza la anumite perioade de timp eruptii puternice de gaze. Peisajul a fost insa ceva cu totul deosebit, cu putina ploaie, dar fara ceata de data asta, asa ca am reusit sa vedem tot craterul, ba chiar sa facem si poze.
Foarte aproape de vulcan era laguna, "Botos" pe care nu am vrut sa o ratam. Ne-am speriat noi putin deoarece traseul care ducea la ea nu era prea populat..dar cum suntem neinfricate nimic nu ne-a putut opri. Cand intr-un final am gasit-o am avut o mare surpriza, mai sa credem ca suntem acasa, la Sfanta Ana....Aici ne-am imprietenit cu niste veverite foarte simpatice si jucause,care erau in cautare de biscuiti.

Ca sa respectam traditia stabilita weekendul trecut, dupa ce ne-am intors de la vulcan, am mers la un shopping mic, dupa care ne-am intors acasa si ne-am jucat wii cu cei mici. O alta zi minunata after all :)

SlideShow

Irazu

2008-08-31T20:16:00.000-07:00

Hola amigos, acum ca ya sabemos hablar espanol, ca stim cam cum sta treaba cu autobuzele san jose-escazu, ca am inceput sa ii cunoastem cat de cat pe ticos, ca am intrat si noi in randul celorlati doi aventurieri neinfricati, ne-am decis sa avem si prima noasta escapada singure. I-am lasat pe Iulia si pe Radu acasa, si am plecat amandoua intr-o frumoasa zi de duminica, la ora 6 (dimineata!!) sa vizitam vulcanul Irazu :). Imbracate in pantaloni scurti si tricouri (nu s-a gandit nici una dintre noi ca mergem la munte.. si la munte de obicei e frig...:)), cu mancare sa ne ajunga 2 zile, ca doar au plecat fetele la drum, nu?, am luat autobuzul care ne ducea exact la vulcan (macar pe asta l-am nimerit).

Ajunse acolo, ne asteptam la ceva grandios, cu adevarat sublim, nemaivazut, mare, credeam ca o sa mergem pe marginea vulcanului si o sa punem mana in apa din crater, bine.. nici chiar asa, dar pe aproape. Din pacate, am nimerit o zi cetoasa si vulcanul de abia s-a vazut. Eram singurele de acolo in pantaloni scurti, printre oameni cu caciuli, fulare, manusi, geci de iarna and so on :). Am vrut sa ne incalzim putin si am zis sa bem o ciocolata calda acolo sus, la gift shop.. dar asta a fost inca o idee proasta, pt ca ciocolata calda a fost horrible :)). Ne-am mai plimbat noi pe acolo, si ne-a placut... adica vulcanul e ceva deosebit, cu o apa foarte verde, pentru ca am reusit sa il vedem putin pana la urma. Totusi, am fost foarte bucuroase cand am vazut autobuzul care venea sa ne ia inapoi.

Ziua s-a terminat minunat, cu un girls shopping session in San Jose, deci ce poate fi mai frumos decat o plimbare la un vulcan intr-o zi de dumminica... :)

SlideShow

Nosara II

2008-08-29T22:18:00.000-07:00

Pozele de la cel de al doilea weekend petrecut la Nosara....

SlideShow

Nosara

2008-08-19T20:33:00.000-07:00

Doua weekenduri la rand am fost, impreuna cu familia lui Shane la Nosara, un orasel din Guanacaste, intr-o zona numita Harbor Reef renumita pentru valurile numai bune pentru surf. Inarmati cu 4 placi de surf ( ale lui Shane, nu ale noastre) am venit si noi sa exploram zona, plaja, si casa in care am stat cu 3 dormitoare, bucatarie proprie, cu un tv super mare, si mai ales cu piscina proprie , cu sezlonguri si umbrelutze. Da stim, suntem modeste rau :). Ce putem sa spunem, ne-a placut aici. Vremea a tinut cu noi si a fost tot timpul soare(aproape ca nu a plouat deloc). Am trecut cu masina(Land Rover defender) prin toate raurile care ne-au iesit in cale si a fost AWESOME (cum ar spune copii, noii nostri prieteni de 5 si respectiv 7 ani :)). Noi am stat in spate si normal ca am simtit toata aventura si toate senzatiile tari (adica fiecare groapa luata intentionat sau nu).
Intr-una din seri am repornit in cautarea broastelor testoase pe plaja. Cititorii fideli ai blogului nostru probabil ca stiu deja ca am mai facut asta odata si din pacate nu ne-a iesit. Dar ghiciti ce? Acum am gasit broastele! si erau multe multe pe plaja. Am urmarit si noi cateva, si tot procesul pe care il parcurg ele cand isi depun oualele. Ne-a placut mult, a fost ceva deosebit si ne-am simtit ca intr-un docuemntar de pe discovery. Am si atins o broasca! Am aflat lucruri f interesante despre ele, impartim si cu voi unul dintre ele: turtles make love for 8 hours :)).
Cam atat de la Nosara.. ar mai fi multe de povestit, poate in posturile viitoare. Deocamdata va lasam sa vedeti pozele.

SlideShow

Playa Jaco

2008-08-06T22:03:00.000-07:00

Nu, nu ne-au mancat crocodilii, nu am cazut in nici o prapastie, nu ne-am pierdut noaptea pe plaja, nu ne-am inecat cand am trecut cu masina prin rauri... pe scurt, nu ni s-a intamplat nici o nenorocire exotica sau neexotica pana acum. In cazul asta, unii mai rautaciosi ar spune ca nu ne putem motiva absenta povestilor noastre virtuale despre aventurile pe care le traim aici. Dragi carcotasi, tinem sa va contrazicem... asa cum ne laudam noi in vremurile bune... acum, ca suntem femei de cariera, avem mult mai putin timp liber. Proiecte noi, prezentari, taskuri multe, dar si distractia din cele 3 zile de weekend, nu ne-au permins sa ne manifestam pe blog in tot acest timp. Poate reusim sa recuperam totusi... Nu vrem sa promitem prea multe insa.

Gata cu vorba, sa incepem cu povestile. Va scriem despre ce am facut acum 2 weekenduri... pentru ca de atunci am rupt firul aventurii.

Well, acum 2 saptamani am fost la Playa Jaco. Jaco e un fel de statiune, destul de mica, unde am vazut cea mai aglomerata plaja de aici pana acum. Probabil ca si din cauza asta nu ne-a placut asa de mult. Prea multa lume (nu chiar ca in Mamaia noastra, dar totusi aglomerat), multe pietre in apa, valurile destul de mari, si soarele foarte puternic. Da, o sa ziceti ca suntem mofturoase, dar chiar asa a fost. Spre norocul nostru insa, ne-am ales un hotel foarte frumusel, Villaestrellamar, unde am avut o piscina mare la dispozitie, unde ne-am facut prieteni noi ;)), unde am stat seara la povesti in hamace , unde Ioana a invatat sa inoate (a invatat mai bine normal, nu ca n-ar fi stiut pana acum.. ca doar e constanteanca), unde Anca ne-a demonstrat cu mare maretie care e treaba cu tumbele in piscina... s-a accidentat ea putin, dar si-a revenit repede.
Apoi, fetele au incercat shoppingul si in Jaco, ca doar asta le place cel mai mult, si l-au lasat pe Radu abandonat la piscina. Nu stim ce a facut el in tot acest timp... el zice ca a fost cuminte. Il credem pe cuvant. Nu am cumparat mare lucru... preturile erau destul de mari... cam cum sunt la noi vara in statiuni. Dar am cumparat totusi magnetelul de rigoare pentru mame. Mamele sa se bucure, ne intoarcem acasa cu o colectie intreaga de magnetei pentru frigider. :))

Cam asta a fost la Jaco.. plaja multa... ne-am inegrit toate... piscina la greu si multa relaxare. See pics.

SlideShow

Canopy!!!!

2008-07-19T18:18:00.000-07:00

Mai vrem!

Dupa ce ghidul ne-a facut instructajul si ne-am echipat corespunzator, am facut o mica excursie prin padure pana am ajuns la prima platforma. Ei aici sa vezi emotii. Nu e chiar asa de usor sa te vezi atarnat la cateva zeci de metri inaltime...
Prima data a fost mai greu, pana ne-am obisnuit noi cu aerul rarefiat;)) Au fost 9 zipline-uri dar cel mai mult ne-a placut cea de 500 de m, care era si cea mai mare si unde am avut timp sa admiram privelistea.
Au mai fost cateva mai spectaculoase, pe unele am ramas atarnati pentru ca nu am avut suficienta viteza sa ajungem de la un cap la celalalt, dar fiind niste aventurieri neinfricati ( aceasta e principala trasatura de familie) nu ne-am temut!
De la ianltime am putut admira pasari, am fi vrut noi si maimute, dar ele nu au fost de aceeasi parere si nu au vrut sa ni se arate.
La intoarcere nu am mai avut caluti, in schimb ne-am plimbat cu tractorasul;)) Pe drum ne-am intalnit cu Macho Man si cu Jairo, dar stiti cum e cu baietii, te uita repede, asa ca nu ne-au mai cunoscut.
A fost cel mai super weekend de cand suntem aici. Ne-a placut atat de mult...asa ca ne-am hotarat ca inainte sa plecam sa mai mergem inca o data la Arenal

SlideShow

Pe caluti...

2008-07-19T18:13:00.000-07:00

Am incercat-o si pe asta. Nu ne-a trebuit prea mult timp si hopa sus pe cai. Am avut noi cateva emotii la inceput, si nu numai, dar totul a fost bine pana la urma.
Cand am ajuns la locul unde erau tinuti caii am fost inarmati cu echipament de protectie;))...niste casti foarte fancy;)
Apoi a urmat impartitul cailor, nu stim exact care au fost criteriile asa ca:
Ioana l-a primit pe "Macho Man". In ciuda numelui acesta era cel mai lenes dintre cai si mai mult, era si stirb:))
Anca l-a primit pe "Jairo", era cel mai micut dintre cai dar era si cel mai simpatic. Personalitatea lui era debordanta: tot drumul a mers numai prin tufisuri si nici macar o data nu a incercat drumul pe care mergeau ceilalti. Poate si pentru ca ceilalti se dadeau tot timpul la el si vroiau sa il muste:(.
Din pacate plimbarea noastra pe caluti nu a durat atat cat am fi vrut. Doar ce incepusem si noi sa ne obisnuim si a trebuit sa ne dam jos, dar mai este timp, asa ca o sa mai incercam si alta data;)

SlideShow

Baldi termals

2008-07-19T17:51:00.000-07:00

Saptamana trecuta am ales Arenal ca loc de distractie pentru weekend. Arenal e un vulcan inca activ,caruia nopatea i-am vazut si lava in varf(asta ne-a impresionat), si care nu a mai erupt de prin anii '70. Am incercat noi sa urcam pana sus la El mirador ca sa admiram privelistea, dar cum ziua a fost putin inorat(ca doar acum e iarna la costaricani), n-am reusit sa ne bucuram prea mult de aceasta... Dar asta nu ne-a oprit si ne-am continuat cautarea de aventuri. Uite asa am ajuns sa alegem Baldi Termals, un hotel extrem de frumos inconjurat de izvoare termale a caror apa e incalzita de vulcan, si care are nici mai mult nici mai putin de 25 de piscine! Ne-am luat cu noi: prosoape+ costume de baie+ slapi+ multa voie buna si am pornit sa le incercam pe toate. Si am cam reusit... A fost o zi intreaga de balaceala, de apa calduta, de incercat noi stiluri de inot ;)), de rasete, de stat degeaba si de nefacut nimic... but god, that was good!

SlideShow

Parcul National Manuel Antonio

2008-07-13T20:08:00.000-07:00

Ziua 2 in Manuel Antonio am petrecut-o in parcul national de acolo. Ne-am trezit dis de dimineata, ne-am luat tractorul si am pornit entuziasti sa vedem maimutele. Parcul e plin de vegetatie si de diverse animale: am vazut perisoso, deadliest spider in the world, crabi rosii, ratoni, maimute, cuiburi de termite, am fost la El Mirador ca sa admiram privelistea de sus.

Apoi, am incercat plajele din parc. Inutil sa va spunem ca au fost extraordinare. Am fost mai intai pe "Playa Las Gemelas", o plaja pustie, si destul de mica, dar privelistea era super. Ne-am pozat, am mai stat si acolo putin la soare, am mai mancat un biscuite :)) si am pornit iarasi la drum. Am poposit pe "Playa Manuel Antonio", prima plaja populata de aici. Erau foarte multi turisti, apa din nou foarte calda, balaceala maxima si acolo, dar ploia destul de deasa care incepuse ne-a gonit rapid. Cum ne-am ridicat de pe plaja, ploaia a incetat insa. Mergem noi ce mai mergem si gasim o alta plaja, cea mai frumoasa dintre toate pe care le-am vazut pana acum(see pictures). Acolo, si Anca si Ioana au adormit pe plaja, intinse la soare, iar rezultatul e vizibil.. ne-am cam schimbat culoarea.. am cam inceput sa semanam cu cei de aici :)).

Pe ultima plaja, am vazut si chiar am simtit, diferenta foarte mare dintre nivelul apei la flux si reflux. Ba mai mult, Ioana si Anca au fost inundate.. valul le-a udat toate hainele, adidasii, gentile, tot. Noroc ca era soare si s-au uscat repede;))

P.S. Pe aici lumea e foarte prietenoasa cu noii veniti si se pare ca asa au fost si cu noi. Le-am fost pe rand: "amigas", "princesas", "preciosas", "corazones" etc. Stiam noi ca suntem minunate dar nu credeam ca o sa ii vrajim chiar pe toti.
(Frazele de mai sus sunt un pamflet si trebuie tratate ca atare...nu ne credem nici minunate nici princesas:))).

SlideShow

Aventuri nocturne

2008-07-13T19:43:00.000-07:00

Seara, ca lumea care se respecta am iesit in oras(la agatat hahaha:)), glumim... suntem fete cuminti, doar ne stiti).
Am cautat noi ce am cautat si nu stiam unde sa ne asezam ca sa... ati ghicit!, sa mancam:)). Pana la urma am vazut scris pe un panou "Latino Lounge", iar locul parea foarte dragutz, foarte dichisit, cu flori si lumanari pe mese.. ne-am gandit sa incercam...
Ni s-a parut noua ciudat ca inauntru erau doar barbati, dar nu ne-am prins din prima. Ne-am asezat la masa si primul semnal de alarma a fost cand am vazut doi tipi care s-au oprit langa o floare si s-au asezat ei ca indragostitii sa faca poza matrimoniala cu planta. Atunci ne-am prins! Era local de gay! Deja comandaseram, nu mai puteam sa ne ridicam si sa plecam asa ca am ramas acolo. Fetele erau foarte amuzate de situatie, Radu nu prea (se cam simtea in pericol hihi:)) ), dar pana la urma si-a revenit si el. Mancare a fost f buna si ieftina, sucul de ananas excelent, muzica romantica, lumanari pe masa.. ce sa mai, super. MAi mergem :))
Bineinteles ca si a doua seara trebuia sa continuam cu escapadele noastre nocturne si cum aveam si motiv de sarbatoare, unii dintre noi au mai imbatranit cu un an (stie el cine), am petrecut din plin.
Cu ocazia aceasta ii uram inca o data "La multi ani" sarbatoritului.
Radu ne-a scos la un suc si o prajitura si noi nu l-am putut refuza. Am ajuns intr-un loc frumos, numit "El Vagon" unde pana la urma sucurile s-au transformat in coktailuri, care le-au binedispus extraordinar pe fete.
Poze prea multe nu avem pentru ca eram prea veseli si au iesit miscate:))

SlideShow

La mare, la soare

2008-07-13T19:26:00.000-07:00

Weekendul trecut am fost la plaja. Am lasat acasa toata oboseala acumulata in timpul saptamanii, toate grijile, dorul de cei dragi si am plecat in cautare de noi distractii, la mare.

Drumul s-a dovedit a fi inca de la inceput o aventura, intrucat acesta a fost primul weekend in care am incercat "micul nostru tractor", un Land Rover din 75, despre care puteti sa aflati mai multe aici (http://aventuriincostarica.blogspot.com/2008/07/bolidul-nostru-luat-cu-imprumut.html). Bineinteles ca am facut ravagii pe sosea cu acest monstru, si la propriu si la figurat, si ne-am simtit tare mandri cand am facut prima noastra depasire.
Dar drumul a fost ok pana la urma... am vazut paduri de palmieri, ne-am oprit deasupra unui rau in care zaceau cu burta la soare nu mai putin de 12 crocodili gigantici. Am vrut sa vedem daca sunt adevarti, sa vedem daca ii putem starni in vreun fel( ca prea stateau ei asa nemiscati), si ne-am gandit sa o aruncam pe Ancutza noastra peste pod. Ne-am gandit insa mai bine, si ni s-a facut mila de ea... dar data viitoare nu mai scapa :)).

Am ajuns in Manuel Antonio, destinatia finala a road tripului nostru, pe la pranz si primul lucru pe care l-am facut a fost, evident, sa mancam! In ultima vreme toti patru suntem cam infometati, mancam tot ce apucam...nu ratam nimic :)). Cred ca de vina e aerul de aici care ne face mereu pofta de mancare. Ne-am asezat la o terasa draguta, mancarea a fost foarte buna, iar apoi, cu burta plina ne-am intins la soare, pe plaja care era foarte aproape. Am descoperit din nou o plaja extrem de frumoasa, cu valuri numai bune pentru surf...(nu ca noi am sti sa facem surf... dar asa ca idee). Aici am avut parte si de prima balaceala. Apa oceanului e tot timpul calda, asa ca, in ciuda stopilor de ploaie care incepusera sa cada, a fost foarte foarte placut. Cam asta am facut toata dupa amiaza: ne-am demostrat abilitatile de inotatori in Oceanul Pa-ci-fic...(va lasam sa vedeti pozele)

SlideShow

Aventurierii neinfricati in cautarea crocodililor

2008-07-06T20:37:00.000-07:00

A doua zi in Tortuguero ne trezim noi dimineata cu planuri mari. Intristati ca broaste testoase nu am vazut, am vrut sa avem parte de ceva mai multa aventura asa ca am plecat sa vanam crocodili...
Ne inarmam cu toate cele necesare: barca, aparat de fotografiat, si pornim cu inima in dinti la vanatoare.
Locul: Canalul "Cano Negro". Dupa cum ii zice si numele se putea observa faptul ca apa avea o culoare mult mai inchisa decat pe celelalte canale din cauza frunzelor copacilor ce se aflau in descopunere.
Primul crocodil capturat era doar un pui, de vreo jumatate de metru, motiv pentru care ne-am gandit noi ca cel mai bine ar fi sa il mai lasam sa creasca si sa venim cu alta ocazie sa il prindem, asa ca pornim cu toate panzele sus mai departe.
Oau..urmatorul era un monstru in adevaratul sens al cuvantului. Avea mai mult de 2 metri si o cocoasa mare pe spate. Explicatia: crocodilul tocmai luase pranzul, un turist nu tocmai norocos. Glumim, se pare ca aceea cocoasa o avea din nastere.
Navigand mai departe intalnim si o "crocodila" cu mai multi pui, intre 6 si 8. Nu suntem sigure de numarul acestora deoarece erau foarte neastamparati, ieseau si intrau in apa, de aceea a fost greu sa stabilim numarul exact al acestora, parerile sunt impartite.
Considerand suficient numarul de crocodili vazuti pornim in cautarea de aventuri mai palpitante.

SlideShow

Cu barca de lac

2008-07-06T20:27:00.000-07:00

De fapt nu am fost pe lac ci pe rau;))
In prima zi, a plouat dar totul era foarte frumos chiar si asa pe ploaie, dar a doua zi cand soarele a fost de partea noastra a fost minunat. Am vazut maimute, pasari, crocodili, soparle, o broasca testoasa, ne-am plimbat prin padure, am fost pe o plaja pustie...

SlideShow

Pe plaja in Caraibe

2008-07-06T19:54:00.000-07:00

Stim, am ramas cam in urma cu stirile... Cu aceasta ocazie ne cerem scuze fanilor inflacarati (mamele :)) ), dar si celor mai putin inflacarati, care au asteptat in toate aceste zile noi vesti si poze.
Weekendul asta am fost la plaja, ne-am bronzat, am stat la soare, dar despre asta va povestim mai tarziu, dupa ce terminam cu posturile de weekendul trecut....

Ce ne place cel mai muuuult in Costa Rica? Ne place sa ne ducem la plaja! Am fost si weekendul trecut, dar din pacate vremea a fost un pic cam urata si nu am putut sa ne desfasuram cum trebuie! CostaRicanii au niste plaje suuuuuuper! Noi am fost pe o plaja la Marea Caraibelor (nu-i stim exact numele), aceasta fiind si prima plaja pe care am vazut-o. Plajele lor arata exact ca in filme(cei care se uita la Lost stiu despre ce vorbim), si sunt foarte diferite de ce avem noi la Marea Neagra. Ce mai, ne-a placut mult, si va lasam si pe voi sa vedeti pozele(chiar daca realitatea e mult mai frumoasa decat ceea ce apare in poze).

SlideShow

To be continued...

2008-07-02T21:41:00.000-07:00

Nu plecati din fata monitoarelor!
Pe langa cele 3 posturi pe care tocmai le-am publicat, maine (daca avem timp:P) urmeaza:
- aventuri cu crocodili
- cu barca pe lac
- pe plaja in "Caraibe":P

Pentru sugestii, reclamatii, impresii si opinii nu ezitati! Contactati-ne sau lasati comentariile voastre aici.

Pe-nserat in "El Pueblo"

2008-07-02T21:31:00.000-07:00

Iata ca am prins si samabata in El pueblo. Da, stim ca sambata e seara de iesit in sat la discoteca, asa ca am avut de ales intre discoteca locala si turul de noapte in care puteam vedea broastele testoase. Cum discoteca locala nu era prea apetisanta(ca sa zicem asa... un fel de "manelo style" la noi), am ales turul de noapte care se face aici pentru a cauta broastele testoase pe plaja.

Broastele testoase, cele de apa sarata se pot vedea numai noaptea(asa ne-au spus localnicii), si sunt foarte mari(au diametrul carapacei de un metru si ceva). Nu puteam sa ratam o asemenea aventura, asa ca am pornit la drum. La 10 seara, impreuna cu ghidul si alti oameni din grup, ne-am suit in barca si am ajuns pe o plaja mare, intr-o zona foarte frumoasa. Noaptea e foarte foarte intunecata la ei, mai ales pe plaja, iar cerul e suuuper (stele se vad ca si cand ai fi in spatiu, luna n-am vazut-o). Ne-am incolonat intr-un rand de doua persoane si am pornit pe plaja, cu ghidul in frunte. Si uite asa, am cautat si am cautat si iar am cautat, dar nimic(sezonul in care broastele isi depun ouale inca nu a inceput). La un moment dat, cica o broasca fusese zarita la mal. Asa ca ne-am oprit. Popasul a fost un bun prilej sa ne intindem pe nisip, si sa ne uitam la cer(unii dintre noi au tras si un pui de somn. Dar am ratat si broasca asta caci s-a speriat de noi si s-a reintors in apa. Am mai vazut urme ale broastelor pe plaja, dar pe ele tot nu le-am vazut....

Ne-am reintors pe la 12 noaptea la hotel si ne-am culcat pt a fi pregatiti de actiune a doua zi. Oricum ne-a placut mult experienta asta, n-am regretat ca am facut turul...

P.S. A doua zi cand ne-am trezit, discoteca locala era inca deschisa si se auzea muzica! Asta pe la 8 dimineata. Se pare ca am ratat o petrecere pe cinste! Damn it!

P.P.S. Poze nu avem pentru ca era mult prea intuneric si nu aveam voie cu blitzul ca sa nu speriem broastele testoase..cu toate ca in situatia de fata nu prea am fi avut ce speria;))

Si uite cum maimutele au ajuns intr-o plantatie de banane....

2008-07-02T20:08:00.000-07:00

Banane...yummy...
Si multe, multe... sute de ciorchini de banane.
De mancat nu am putut sa mancam pentru ca erau inca verzi cu toate ca ei le culegeau deja, de copt se mai coc ele pana la destinatie. Oricum a fost destul de impresionant modul in care munceau oamenii de acolo, modul in care sareau prin plantatie cu ciorchine de banane in brate legati cu un scripet de un cablu, felul in care, in momentul in care ajungeau la capatul plantatiei, baietii trageau la propriu
bananele care erau legate de ei...cam trist..stim ...
Dupa ce baieti termina cu trasul de banane ele sunt duse intr-un loc unde sunt spalate si impachetate. Aici incepe alta poveste deoarece in functie de locul unde sunt trimise sunt impachetate in cutii de diferite dimensiuni..ma intreb oare de ce cutiile care ajung in Europa sunt mai mari decat cele pentru State..?
Un alt fapt interesant e ca o planta face un chiorchine in viata ei dupa care este taiata; Am vazut si banane mici(bananitas)..pe care mai tarziu le-am cumparat de la Hipermas...hmmm..oare de ce nu am luat de pe plantatie..Asta sa ne fie invatatura de minte!
Am incercat si noi sa ridicam un ciorchine, intai Iulia, apoi Anca si cand sa vina si randul Ioanei,...ea a fost atacata de furnici..;))
Se mai intampla ce sa-i faci...
Cam atat la plantatia de banane...

PS: Ioana este bine dupa atacul furnicilor.. doctorii au zis ca e in afara oricarui pericol. Sechele au ramas dar cu timpul speram sa nu mai fie asa vizibile;)

SlideShow

First real adventure

2008-07-02T19:14:00.000-07:00

In weekend am avut parte de prima noastra aventura aici. Si a fost una pe masura! Here is the story:

Dupa ce ne-am hotarat cu greu unde sa mergem, cautand pe net, uitandu-ne pe harta si pe lista Iuliei cu locuri de vizitat, am ales "Parque national tortuguero", o excursie de doua zile intr-un parc cu broaste testoase, situat langa Marea Caraibelor, la aproape 4 ore de mers cu masina din Escazu. Sambata dimineata ne-am trezit pe la 5, un pic cam somnorosi ce-i drept, dar ne-am revenit repede, am pregatit totul si am plecat la drum. Excursia a avut doua parti:

1)mai intai am mers cu autocarul pana la Cano Blanco. Cu ocazia asta am putut sa mai vedem si noi cum arata San Jose-ul. Pana atunci, nu vazusem decat putin, adica cat a durat drumul de la aeroport pana la Escazu, asa ca nu stiam prea bine la ce sa ne asteptam. Pentru cei care nu stiu, noi nu stam exact in San Jose, ci undeva la iesire, intr-un cartier rezidential(da, ne laudam si noi cu ce putem!), care arata foarte bine, care e foarte curat si are doar case foarte mari in care stau ambasadori(haha :)), hai ca v-am dat gata cu asta!) . Prima impresie pe care ne-a lasat-o San Jose: ne aduce aminte destul de mult de casa. Adica: strazile sunt destul de murdare(in unele locuri chiar foarte murdare), traficul e la fel ca in Bucuresti(nimeni nu respecta regulile de circulatie) si e foarte pustiu pe strazi duminica. Da, am vazut si locuri mai putin frumoase (ca de, asa e peste tot), dar au si locuri foarte frumoase, pe care nu trebuie sa le ratezi.

In drumul nostru cu autocarul am trecut prin "cloudy rainforest", unde nu numai ca e cloudy, dar ploua aproape tot timpul. Ne-am oprit putin sa vedem "perisoso"(care se traduce "lenes"), un animal care traieste la ei prin copaci, care e foarte greu de observat, si care are un nume ciudat, cu greu l-am tinut minte. Am facut popas la "Rancho Roberto", un fel de han unde am incercat papaya pentru prima data(Anca a incercat-o cu zahar, Ioanei nu i-a placut, deloc). La ei, cand se pune masa, mai intai iti aduc fructele, apoi cafeaua(cica sunt renumiti pentru cafeaua lor) si abia apoi mancarea. Asta nu prea ne place in conditiile in care, de la o vreme mancam muuuuuult si suntem infometate tot timpul:)). Mamele sa stea linistite, ca mancam bine. In restul drumului, am vazut tot felul de animale, despre care va povestim mai tarziu.

2) a doua parte a excursiei, si cea mai interesanta, a fost plimbarea cu barca pe canale. Nu mai stim exact toate apele pe care am calatorit, au fost muulte :P. Cateva dintre ele: canal California, raul Tortuguero, canal "Aguas Frias"(Ape Reci), canal "Aguas Negras"(Ape Negre).. si cam atat ne amintim. Calatoria cu barca a fost una foarte foarte placuta, si destul de lunga... ne-am cam plimbat vreo 4 ore pe zi, am cautat animalele(crocodilii mai ales, si i-am si gasit!), am facut un mic popas pe o plaja pustie si am mers prin jungla(despre ce am vazut acolo, mai tarziu)... Pentru pasionati, ne amintim ca majoritatea barcilor pe care le-am vazut aveau motor Yamaha.. am mai vazut si unele cu motor Suzuki :). Tot cu barca ne-am plimbat si noaptea(asta nu mai facuseram pana atunci), cand am plecat in cautarea broastelor testoase, si putem sa spunem ca e suuuper(dar despre asta va povestim mai tarziu) . Mai vrem!

SlideShow

Drumul spre Costa Rica

2008-06-27T17:29:00.000-07:00

Cand am aflat ca plecam spre tarile calde, am fost putin speriate din cauza drumului. Stiam de la Iulia, Radu si Liliana ca ei schimbasera 3 avioane. N-am fost prea incantate de aspectul asta, mai ales ca niciuna dintre noi nu avea prea mare experienta cu zburatul :)). Insa am fost si mai surprinse cand am vazut biletul: spre deosebire de ei, noi trebuia sa schimbam 4 avioane! Cand am ajuns in Costa Rica, ne-am dat seama ca de fapt am schimbat chiar 5 avioane!

Povestea e asa: am trecut pe rand prin urmatoarele orase(aeroporturi): Londra, New York, Miami, San Jose. Pana acum 4. Insa, in Miami am avut parte de prima aventura. Eram speriate la inceput ca nu o sa avem timp destul pt stat la cozi, check-in si altele, dar toate au mers snur pana ne-am urcat in ultimul avion. Ne-am asezat comod in scaunele noastre, ne-am intins paturile, gata de somn, avionul o pornise pe pista, cand il auzim pe pilot: "We have detected some smoke in the cockpit". Da, se pare ca ceva luase foc (se simtea mirosul si inauntru). Ioana a fost putin cam panicata, Anca nu prea (ea zice ca ii era prea somn si nu stia ce se intampla). Dar totul a fost bine pana la urma, noroc ca nu am patit nimic. Avionul s-a reintors la gate-ul de la care a plecat si a trebuit sa asteptam 3 ore in aeroport pana ne-au adus un alt avion :)).

Am ajuns in San Jose pe la ora 3, ora din Costa Rica (e diferenta de fus orar de 9 ore fata de Romania), si apoi am ajuns in Escazu, unde e sediul de la Vialuna si unde ne-au asteptat parintii nostri adoptivi, Iulia si Radu.

P.S. La cererea Ancai,scriem si ca Ioana a stricat telecomanda din avionul catre New York.

SlideShow

Inceputul aventurilor din Costa Rica

2008-06-27T10:17:00.001-07:00

Que pasa mae? Au trecut si primele zile in Costa Rica. Ne-am laudat de mult ca ne facem blog, ca o sa scriem in fiecare zi si ca o sa punem multe poze, dar din cauza oboselii datorate zborului de aproape 36 de ore (da, nu exageram!) lucrul asta nu a fost posibil pana acum. Dar despre zbor, despre numarul de avioane pe care le-am schimbat, numarul de aeroporturi pe care le-am vazut, etc va dam detalii mai tarziu.

Cand ne-am decis sa facem blogul problema principala pe care am avut-o a fost numele: trebuia sa gasim unul reprezentativ pt Costa Rica, dar si mai important, unul care sa fie mai smecher ca cel al Iuliei si al lui Radu ( haha:)). In toate cele 5 avioane in care am calatorit, am avut timp berechet sa ne gandim la asta, dar nu ne-a venit nici o idee(cred ca din cauza presiunii - am zburat chiar si la 12 mii de metri inaltime :p). Aseara insa, am avut si noi ocazia sa auzim mai multe cuvinte in spaniola de la oamenii din birou (bineinteles ca incercau sa ne invete doar prostii..noroc ca intelegem :)) ) si uite asa, prima alegere pentru nume a fost "Chunchaes". Ei ne-au spus ca "chunchaes" si "mae" sunt cele mai folosite cuvinte din Costa Rica. Nu stim sa le traducem exact, mae inseamna ceva de genul "omule","man"-ul din engleza, iar "chunchaes" un fel de "chestia asta", cel putin asa am inteles noi.

Buun, si uite asa, hotarate cum suntem de obicei, pornim azi dimineata sa facem blogul (mai mult eu decat Anca haha:)) :) In stilul caracteristic, dupa multe certuri si contradictii, am schimbat si numele si am ajuns la Pura Vida. "Pura Vida" e un fel de moto al costaricanilor, prin care cica se caracterizeaza stilul lor de viata. Sper sa simtim si noi "pura vida" in urmatoarele trei luni, cat o sa stam aici, pentru ca din cate am vazut, ei sunt intr-adevar niste oameni veseli, care vorbesc mult (si cam tare cateodata) si care vor sa se simta bine.

Cam atat pentru azi. O sa revenim mai tarziu, si in urmatorul post va povestim depre avioane, aeroporturi, peripetiile de pe drum si punem si primele poze etc. Stay tuned.